Eminescu despre civilizație, națiune, libertate, credință, limba română și locul românilor în lume

Cu ocazia aniversării de naștere a lui Mihai Eminescu, împărtășim după cum urmează 13 citate care sintetizează, doar într-o minimă parte, gândirea sa politică, aspect omis de-al lungul timpului prin cultivarea intențională exclusiv a unei părți a operelor sale, adică scrierile poetice. Fără a diminua importanța acestora, invităm totodată la o cunoaștere mai profundă a acestei laturi incorect politice al Românului Absolut, care continuă să fie cenzurat uneori chiar și în vremurile noastre.

Civilizația adevărată a unui popor consistă nu în adoptarea cu de-a ridicata de legi, forme, instituții, etichete, haine străine. Ea consistă în dezvoltarea naturală, organică a propriilor puteri, a propriilor sale facultăți.

Nu există o civilizație umană generală, accesibilă tuturor oamenilor în același grad și în același chip, că fiecare popor își are civilizația sa proprie, deși în ea intră o mulțime de elemente comune și altor popoare.

Orice civilizație adevărată nu poate consista decât într-o parțială întoarcere la trecut, la elementele lui bune, sănătoase, proprii de dezvoltare.

Dacă românul are o mamă, aceasta este Biserica Ortodoxă.

Cine neagă pe Dumnezeu neagă ordinea morală a universului. Dar e dovedit că oricine neagă ordinea morală este pierdut fie ca individ, fie ca neam pe acest pământ, căci degenerează fizic și degenerează moralicește.

Cine are însă iubire de adevăr acela nu numai merită, dar și este totdeauna liber, și acela va admite și inegalitatea stabilită de natura organică a statului ca garanția cea mai puternică a chiar libertății sale. Căci, pe când iubirea de libertate e cel mai nobil instinct al omului, acela al egalității are rădăcina lui în invidie și în slăbiciune.

[Prin învățarea limbii române] copilul nu învață numai a vorbi corect, el învață a gândi și a simți românește.

Nu poate o nație să fie pururea condusă de neadevăr și de corupție.

Nu există niciodată vreo plată pentru o palmă măcar din pământul patriei. Aceste sunt lucruri sfinte, care se pierd sau se câștigă prin împrejurări istorice, dar nici se vând, nici se cumpără, nici se schimbă.

Poporul nostru mic este pus tocmai ca o muche de despărțire între furtuna ce vine din apus pentru a întâmpina pe cea din răsărit.

Daci sau romani, romani sau daci: e indiferent, suntem români și punctum. Nimeni n-are să ne-nvețe ce-am fost sau ce-ar trebui să fim; voim să fim ceea ce suntem – români.

Noi, poporul latin de confesiune ortodoxă, suntem în realitate elementul menit a încheia lanțul dintre Apus și Răsărit; aceasta o simțim noi înșine, se simte în mare parte de opinia publică europeană, aceasta o voim și, dacă dinastia va împărtăși direcția de mișcare a poporului românesc, o vom și face. Oricât de adânci ar fi dezbinările ce s-au produs în timpul din urmă în țara noastră, când e vorba de legea (credința) părinților noștri, care ne leagă de Orient, și de aspirațiunile noastre, care ne leagă de Occident și pe care sperăm a le vedea întrupate în dinastie, vrăjmașii, oricare ar fi, ei, ne vor găsi uniți și tot atât de tari în hotărârile noastre ca și în trecut.

Cu sabia n-a fost luată însă nici Bucovina de austrieci, nici Basarabia de ruși, ci prin fraudă.

Continuă

La mulți ani coordonatoarei Asociației Dacia, dna Tatiana!

Dorim astăzi să omagiem un membru al comunității românești de la Roma care se dăruiește necontenit acesteia, coordonatoarea Asociației Dacia Tatiana Ciobanu. Tatiana are trei copii, trei țări din care vrea să facă două și o inimă cât o casă. Astăzi această doamnă împlinește 50, de ani iar noi dorim să-i întoarcem o picătură din marea de lumină pe care o răspândește în jur. Tatiana este o femeie ambițioasă, mult asupra mediei: de fapt are mereu o ambiție supremă – cea de a face lumea din jur mai bună și mai frumoasă. Iar pentru asta este gata să renunțe la toate celelalte ambiții, cele mici, care deseori macină oamenii și-i fac să se ciocnească între ei. Dacă locuiți la Roma, probabil ați auzit de ea, sau o veți fi văzut în fața Columnei lui Traian, unde deseori se (a)duc bătăliile și doleanțele României despuiate, împreună cu colacul în brațe copt de ea, un costum popular adunat din toate regiunile țării, un zâmbet cald ca pâinea și o privire iute ca săgeata și blândă ca soarele.

A plecat cu mult timp în urmă dintr-o țară sfărâmată care nu o mai putea hrăni. Așadar, după ani de muncă neplătită, dar făcută cu multă dragoste și dăruire în școala din satul Vărvăreuca, și-a luat valiza în mână, inima în dinți și țara în inimă și a plecat pe drumul străinătății Italiei cum mulți, prea mulți ca ea au făcut. Dar nu a uitat o clipă de Basarabia și de mama ei – România. Simțul datoriei față de țara și de proprii copii nu o va părăsi și toată Odiseea care va urma va fi și încă este o reîntoarcere spre acel meleag ideal pe care îl visează, o luptă continuă pentru a preschimba Unirea în realitate. Oriunde se află a semănă bucurie. Când era la Vărvăreuca mahalaua în care locuia era ca o mare familie, copii veneau mai mereu în ograda casei sale, se organizau spectacole și recitaluri. Ulterior la Roma unde s-a mutat cu soțul, apoi și copiii, în cartierul unde au locuit - o lume în miniatură, o răscruce de seminții și limbi în care nu lipseau necazurile și sărăcia - a reușit să aducă spiritul de comunitate. Astfel a deschis un mic centru de asistență școlară pentru copiii ai căror părinți munceau din zori până în noapte și nu aveau timp să-i ajute cu temele. O fostă încăpere de depozit a fost transformată în centru de recreație cu susținere școlară pentru elevii din cartier, unde în fiecare vineri se adunau picii și adolescenții din zonă ajutați de voluntari, în mare parte italieni, să învețe limba italiană, să facă temele și să se integreze în noua realitate. Proiectul va ieși apoi din sânul cartierului și va fi transferat mai întâi în școala elementară, apoi la gimnaziul din zonă, unde profesorii pensionari vor continua să-și aducă contribuția la educația tinerilor. În 2004 la inițiativa Tatianei, a soțului și a unor prieteni și membri ai comunității a fost înființată Asociația socio-culturală Dacia care își continuă și în ziua de astăzi activitatea. De-a lungul anilor au fost organizate nenumărate evenimente de promovare a culturii și folclorului românesc de pe cele două maluri de Prut. În colaborare cu diferite instituții românești și italiene au fost organizate numeroase evenimente precum prezentări de carte, spectacole, proiecții de filme, traduceri din autori români, expoziții și altele. S-a creat o rețea împreună cu celelalte asociații din Roma și din diaspora, alături de unele dintre ele Asociația Dacia a participat la Congresele diasporei unioniste care au avut loc în ultimii ani la Chișinău și București, precum și la manifestațiile pro-unire. Viața ei e asemeni unei continue curse cu obstacole, un sacrificiu constant pentru a duce înainte misiunea sa care a devenit și a noastră. Pentru că are o voință de fier și o inimă de catifea, știe să transforme ambiția în realitate și o va face mereu rămânând un model, o sursă de inspirație pentru familia ei și pentru cei din jur. Dragă Tatiana îți mulțumim pentru că exiști. La mulți mulți ani!

Continuă

17 decembrie – Parteciparea cu Ansamblul Arțăraș la colindarea Ambasadei Republicii Moldova de la Bruxelles, Belgia.

17 decembrie – Parteciparea cu Ansamblul Arțăraș la colindarea Ambasadei Republicii Moldova de la Bruxelles, Belgia.

10 decembrie – Înregistrarea ediție a emisiunii „Ora Romei”.

3 decembrie - Înregistrarea celei de-a 5-a ediție a emisiunii „Ora Romei”.

26 noiembrie - Înregistrarea celei de-a 4-a ediție a emisiunii „Ora Romei”.

19 noiembrie - Înregistrarea celei de-a 3-a ediție a emisiunii „Ora Romei”.

12 noiembrie - Înregistrarea celei de-a 2-a ediție a emisiunii „Ora Romei”.

5 noiembrie – Înregistrarea primei emisiuni „Ora Romei” a diasporei unioniste din Italia.

5 noiembrie – Participarea la protestul, din piața Repubblica din Roma, contra Președintelui Igor Dodon cu ocazia vizitei sale oficiale în Italia.

30 octombrie – Organizarea unei șezători literare închinată prieteniei dintre italieni și români.

27 august – Celebrarea Zilei Limbii Române în cadrul ediției XXVIII a Cenaclului literar de la Roma.

20 august – Participarea, la Palatul Parlamentului din București în calitate de membru, la congresul de constituire a Alianței pentru Centenar.

27 aprilie – Participarea la Tor di Valle, Roma, la celebrarea Zilei Drapelului de Stat.

8 aprilie – Prezentarea cărții „Apostolul se-ntoarce din Surghiun. In memoriam Constantin Stere” de Gheorghe Marinică și Mircea Cosma, cu ocazia aniversării trecerii la cele veșnice a scriitorului, omului politic și jurist Constantin Stere. 

12 februarie – Organizarea unei șezători literare cu ocazia zilei de Dragobete. În cadrul evenimentului a fost semnalată editarea cărții istoricului clujean Ionuț Țene „Valeriu Gafencu. O biografie teologică a Sfântului Închisorilor”.

21 ianuarie – Participarea la evenimentul închinat celebrării a 158 de ani de la Unirea Principatelor Române, organizat de asociațiile românești din Roma.

Continuă

7 ianuarie: Nașterea Domnului, în toată lumea ortodoxă pe stil vechi. În 1924, la presiuni politice, Biserica Ortodoxă Română a schimbat calendarul

Astăzi, 7 ianuarie, frații basarăbeni, alături de aproape întreaga Ortodoxie, sărbătoresc Nașterea Mântuitorului. Acest lucru se întâmplă deoarece majoritatea basarabenilor aparține de Patriarhia Rusă ce sarbatorește Crăciunul pe calendarul vechi.

Expresia stil vechi se referă la calendarul Iulian, predominant în întreaga Europă la un moment dat, dar care a mai rămas în uz în unele țări până în secolul al XX-lea și mai este folosit încă de mai multe biserici naționale ortodoxe, dar și în Sfântul Munte Athos. Calendarul Iulian a fost calendarul folosit de poporul român până la adoptarea calendarului Gregorian, în secolul XX. Astfel, în creștinism au rămas atât calendarul iulian cât și calendarul gregorian. Cel de-al doilea reprezintă varianta modificată a primului. În 1582 s-a făcut această rectificare, atunci când s-a constatat că vechiul calendar avea o întârziere de 10 zile. Bisericile apusene au adoptat calendarul nou mai repede decât cele din Est. Diferenta dintre cele două este în felul cum se calculează data Paștilor (aceasta fiind și cauza din care catolicii sărbătoresc Paștile separat). În România, Biserica Ortodoxă folosește un calendar gregorian îndreptat, astfel încât să prăznuiască Învierea Domnului în același timp cu toată ortodoxia.

În Răsărit, trecerea la calendarul îndreptat sau la stilul nou s-a întâmplat mult mai târziu și sub presiuni politice.

Biserica Ortodoxă Română a făcut-o în 1924 la presiuni politice, când diferența ajunsese la 13 zile. Alte Biserici Ortodoxe au rămas însă pe stilul vechi până astăzi. E cazul Bisericilor Rusă, Sârbă, Ucraineană, al Patriarhiei Ierusalimului și al monahilor de la Muntele Athos. Toate aceste comunități sărbătoresc Nașterea Domnului la 7 ianuarie, cu o diferență de 13 zile față de stilul nou.

Printre cei care s-au pronunțat vehement asupra subiectului, s-au numărat intelectuali de frunte ai perioadei interbelice printre care Nae Ionescu, Nichifor Crainic sau Mircea Vulcănescu. De altfel, schimbarea calendarului a fost încă o schimbare culturală, făcută cu forța, modului de viață românesc, din dorința autorităților de a se "sincroniza" cu Occidentul.

Dar cum s-a schimbat efectiv calendarul? Nae Ionescu a explicat la vremea respectivă cum s-a făcut această trecere:

"Există o eroare, de pildă, dacă se crede că vina, „îndreptării” calendarului cade asupra Î.P.S. Miron. Părintele Patriarh a fost multă vreme de părere că reforma calendarului nu se poate face decât în plină ecumenicitate, printr-un congres panortodox cel puțin – dacă nu într-un sinod ecumenic. Călătoria pe care Î.P.S. Miron a întreprins-o acum câțiva ani pe la patriarhii și mitropoliții Răsăritului urmărea, între altele, și lămurirea acestei probleme. Din nefericire, în lipsa părintelui patriarh, Ion Brătianu, nerăbdător că rezolvarea chestiunii calendarului întârzia a dat ordin mitropolitului Pimen să sfârșească o dată cu „stilul vechi”. Se știe că, din motive… științifice, P.S. Pimen s-a executat. Părintele patriarh nu a făcut decât să accepte o situație pe care nu o crease", a scris Nae Ionescu conform Cuvântul Ortodox.

Schimbarea calendarului a produs mari tulburări, în special în Moldova.

Sursa: activenews.ro

Continuă