luni, 6 mai 2019

Duminică, 5 mai 2019, la Auditorium Parco della Musica din Roma a avut loc concertul de muzică clasică oferit de Orchestra Română de Tineret. Evenimentul a fost organizat de Accademia di Romania din Roma și Ambasada română din Italia cu prilejul Zilei Europei, celebrată în Uniunea Europeană în fiecare an, pe data de 9 mai. 
E.S. George Gabriel Bologan a salutat cei prezenți reamintind importanța ultimelor patru luni în care România a deținut Președinția Consiliului UE, urmând să predea eștafeta, pe 1 iulie, Finlandiei. În discursul său Ambasadorul României în Italia a folosit metafora orchestrei comparând-o cu Uniunea Europeană, a cărei instituții colaborează spre obiective comune iar țările membre alcătuiesc o simfonie prin specificitățile fiecăreia. 
Prof. Rudolf Dinu, director al Accademia di Romania, a subliniat importanța muzicii clasice ca mijloc de dialog și de coeziune în tradiția culturală a țărilor europene. Un mesaj de salut a fost adresat și de către reprezentantul Comisiei europene la Roma, Dl. Vito Borelli. 



Orchestra Tinerilor din România a încântat publicul cu un repertoriu de piese de Vivaldi, Mozart, Enescu, Bartok și alții, unul dintre punctele culminante fiind Dansul Maramureșan al compozitorului român Sabin Păuța. Orchestra a fost fondată în 2008 la inițiativa violoncelistului Marin Cazacu și n-a întârziat să se afirme la nivel internațional. Auditorium Parco della Musica din Roma, Festivalul de la Ravello, March Music Day de la Ruse, Festivalul de la Aix en Provence și Festivalul Young Euroclassic din Berlin sunt câteva dintre scenele pe care a pășit. Din 2014, orchestra funcţionează sub egida Centrului Național de Artă „Tinerimea Română“.

O seară deosebită, în care tinerii români au adus pe scenă excelență, armonie și frumusețe. Un exemplu de succes în coeziune pe care ne-am dori să-l vedem mai des și la nivelul politicii europene. 



luni, 25 martie 2019

Sâmbătă 23 martie, a avut loc Marșul pentru Viață în România și Republica Moldova. București, Iași, Cluj-Napoca, Chișinău, Orhei sunt doar câteva dintre sutele de localițăți care au găzduit inițiativa. Mii de oameni au defilat sub sloganul “Unic din prima secundă”. 

Respectul față de viață din momentul conceperii, și ocrotirea ei până la sfârșitul său natural este o valoare universală, înscrisă deasemenea în tradiția poporului român. Ne dorim o societate care să-și apere membrii cei mai fragili printre care se numără, în special, copiii nenăscuți și femeile în criză de sarcină. 

Asociația Dacia se alătură acestei frumoase și importante inițiative, iar pe 18 mai vă invităm să partecipăm împreună la Marcia per la Vita (Marșul pentru viață) care se va desfășura la Roma. 


Comunicatul de presă a asociației Studenți pentru Viață. 

București

Cluj-Napoca

Iași

Iași

Orhei

Orhei



sâmbătă, 2 martie 2019

Data de 2 martie este considerată oficial ca ziua în care a început conflictul militar de pe Nistru provocat de către armata Federației Ruse împotriva noi născutei Republicii Moldova. Un război în toată regula, însă nedeclarat, menit să mențină sfera de influență a Rusiei asupra Republicii Moldova pentru a evita ca acesta să urmeze parcursul de independență similar celui în care se înscriseseră Lituania, Letonia şi Estonia. 

Factorul care a provocat conflictul nistrean ar fi fost perspectiva reunificării Republicii Moldova cu România, trecerea la alfabetul latin, tricolorul și refuzul Chișinăului de a oficializa limba rusă. Toate acestea cu greu ar fi fost acceptate de regiunea transnistreană și de puterea rusească prezentă în acest teritoriu. De iure Transnistria făcea parte din statul moldovenesc dar de facto își proclamase independența față de RSSM încă din septembrie 1990 nefiind recunoscută de nici o forță internațională. 


Primele ciocniri avuseră loc deja la sfârșitul anului 1991 însă în noaptea de 1 spre 2 martie detașamentele cazacilor au atacat secția de poliție din Dubăsari și au luat ostatici 32 de polițiști. De curând declarată independentă (27 august 1991) Republica Moldova nu dispunea încă de o adevărată armată, astfel Chișinăul a fost nevoit să riposteze provocărilor cu forțele de poliție în timp ce de partea Moscovei au luptat mercenari cazaci, voluntari ruși și ucraineni și mai ales un rol important a fost jucat de Armata a 14-a rusă cu un efectiv de peste 6 mii de militari. Unităţile armatei a 14-a s-au angajat activ în luptă, utilizând tancuri, maşini blindate, aruncătoare de mine, tunuri antitanc împotriva ostaşilor moldoveni având la dispoziție depozitele rusești de armamente din zona transnistreană. 

Pe parcursul lunii martie au urmat numeroase apeluri ale președintelui Mircea Snegur și ale parlamentului de la Chișinău care denunța agresiunea, însă nici o putere externă n-a răspuns, doar statul Român a trimis contingente de voluntari și ajutor logistic. 


La 21 iulie 1992, a fost semnat acordul de încetare a focului între ex-preşedintele Mircea Snegur şi preşedintele de atunci al Rusiei, Boris Elţin.

În timpul conflictului armat, cele mai grele lupte s-au dat la Dubăsari, Corjova, Coşniţa, Cocieri, Roghi, Tighina şi Varniţa. Potrivit datelor Ministerului Apărării, în timpul conflictului au murit 286 de oameni, iar alţi 284 au rămas invalizi. De partea Transnistriei și-au pierdut viețile, potrivit diverselor surse, între 264 și 1093 de persoane.

Războiul, încheiat oficial patru luni mai târziu, ar fi lăsat consecințe politice importante pentru Republica Moldova. De fapt Transnistria ar fi rămas pentru următorii ani teatrul unui conflict înghețat care nu și-a găsit soluționare până în ziua de astăzi. Pe lângă acestea, conflictul a demonstrat intenția nemascată a Kremlinului de a menține în propria sferă de influență Basarabia, pseudo-statul Republica Moldova fiind consacrat ca un succes al politicii imperialiste rusești. 

În 2010, Parlamentul de la Chișinău a desemnat ziua de 2 martie drept „Zi a Memoriei” iar astăzi în capitală se desfășoară, ca în fiecare an, Marșul Memoriei pentru a comemora eroii căzuți la Nistru în primăvara-vara anului 1992.