O nouă limbă: ro-macaronica?

La Italia "vita" e frumoasă...dacă mănînci "fete" cu dulceață !

La 26 septembrie este celebrată Ziua europeană a limbilor, inițiativă prin care Consiliul Europei încurajează plurilingvismul. Firește, e o întreprindere lăudabilă: într-o lume gobalizată e bine să fii poliglot, dar e și mai bine să-ți păstrezi identitatea lingvistică și să vorbești pe rînd limbile pe care le stăpînești, fără a le amesteca în neștire. Aflați departe de țara lor de baștină, conaționalii noștri au uimitoarea capacitate de a se plia după noul mediu lingvistic în care poposesc, împănîndu-și vorbirea cu termeni preluați, fără discernămînt, din limba țării de adopție, la care adaugă sufixe și terminații specifice Românei. În plus, omului nostru îi joacă festa „falșii amici” la nivel lingvistic, mult mai inofensivi decît cei în carne și oase, dar destul de buclucași cînd e vorba de modul de a ne exterioriza gîndurile. Acești ”falși amici” nu sînt altceva decît termenii preluați din alte limbi (în cazul nostru, din italiană), care se aseamănă din punct de vedere ortografic și fonetic, nu însă și semantic, unii dintre ei avînd chiar un sens contrariu.

Să facem haz de necaz, parcurgînd niște crîmpeie de dialog la care uneori asistăm involuntar în mijloacele de transport sau în locuri publice, unde conaționalii noștri își spun păsurile fie la telefon, fie discutînd ”pe viu” între ei. Coana Chirița cu ale ei ”furculițioane” a devenit românca de pretutindeni, de vreme ce limba maternă vorbită de compatrioții noștri stabiliți în Italia suferă o metamorfoză uluitoare. Pretrutindeni auzi un limbaj pestriț, hibrid, macaronic în care cuvintele au sensul deviat, reflectînd o alunecare spre hilar și ridicol, o vorbire generatoare de un umor... fără frontiere. Văzîndu-ne ajunși în țară pe durata vacanțelor și auzindu-ne vorbind cam ”păsărește”, cei de-acasă ne iau peste picior: ”Au venit ”italienii!”. Niște ”italieni” foarte ”purtați pentru limbi”, precum avea să-și laude odraslele o doamnă pe care am cunoscut-o în tren. Și care a ținut să mă asigure că ”oricum ai da-o, la Italia vita e frumoasă”... La ”Italia” zic mai mult basarabenii mei blînzi și patriarhali, pe cînd oltenii cei șmecheri și cosmopoliți îi dau cu un perfect simplu de toată nostimada. I-auzi: ”Girai la stînga, găsii subito un bar și ordonai un paninel pentru ăla micu.” De bună seamă, viața pare un spectacol fără sfîrșit, iar ai noștri (ca brazii) – o sursă inepuizabilă de perle, generate de confuzia ce se iscă la utilizarea celor două surori neolatine - româna și italiana.

 

                                                                          * * *

         -Of, și signora asta a mea, nici n-a făcut colațiunea și s-a apucat de gătit! Tocmai băusem o cafea machiată și m-a luat la rost, că de ce îi mănînc eu fetele ei cu dulceață. Cît pe ce să-i zic să închidă becul, dar m-am stăpînit...

        -Și n-ai avut nici o bătută? E-he-he, în locul tău, îi arătam

       -Las-o perdere, oricum, fac pe-a mea.. Apoi, am spulberat toată casa și după ce am terminat treaba, tiva la mare! Nu de alta, da cu caldu ista te ia cu amețeli... Am chemat-o pe Dana să-mi țină de urît, da ea a zis că tre” să facă spesa, are o festă mîine. Are noroc că lucrează c-o dită, nu ca mine pe la babe. Habar n-am ce să-i regalez. Oare să-i cumpăr o rochie de la bancarella ceea?? O probez eu, că avem aceeași alteță. Da lasă că-i duc mai bine un maț de flori, știu de care-i plac... Și îi ordonez și o tortă cu poza ei. Numai că n-am fost demult la ea și am uitat în ce vie stă. N-o chem, vreau să-i fac o surpriză. Stai, stai, uite adresa.... întreb autistul la ce fermată să cobor, știe el.

                                                                          * * *

       - Și cum ziceai că faci delicatesa ceea? 

       - Simplu de tot: iei o tigaie care nu atacă mîncarea, o scalzi bine, pui carnea măcinată, zbați trei ouă și nu uita să agiungi la urmă niște verdură: îi dă un odor tare bun. Da pastele le coci doar 7 minute în apă sărățică.

         - Ai auzit cumva de niște ore?

       - O să sparg vocea și poate ai și tu noroc. Cum aud ceva te chem. Da tu cînd ai de gînd să-mi înviezi pozele celea? Am rămas rău că nu te ții de cuvînt...

       
        - Scuze, dar m-am luat cu treburile și am uitat. Ieri am pierdut un sac de timp la comună, am fost să-mi renovez cartea de identitate, că era scăzută. Iar de luni, merg și la palestră, am abonament. Sportul alungă viața, dragă...

      
          - Știu, știu, dar e bine și să bei multă apă, așa cum fac vedetele. Cică slăbești....

     
          - Păi, mi-am cumpărat ieri două case de Ulivetto. Luam eu și patru, da nu mai sînt capace să car ca înainte... Nimeni nu-mi dă o mînă... fac totul

                                                                          * * *

        - Și Maria ce mai face?

       - Ce să facă? Bine. Am chemat-o ieri și mi-a povestit că a fost cu signora ei într-o gită. Cică a văzut într-o catedrală cel mai mare organ din Europa. Frumoasă-i vita în Italia asta...

       - Tu unde locuiești, tot în palatul cela fără ascensor?

      
      - Of, m-am săturat să fac scările... Vreau un alt afit, dar peste tot dau de stanțe pentru cópii. Nu-s în grad să plătesc singură pentru un apartament sau să iau un mutu... Mai ales că săptămîna trecută capu mi-a dat o veste proastă: îmi va micșora stipendiu. Dar mi-a propus să fiu tată la copiii lui, dacă vreau să mai cîștig ceva. Și să fac curat la soacră-sa, care locuiește la același pian. Cred că o să mă învoiesc, mai ales că trebuie să merg acasă de Crăciun....

     
      - E bine să-ți iei în anticip bilet la avion, e mai ieftin.

    
     - Ei, nu, că după ce rușii au abătut avionul cela din Olanda mai bine mă duc pianu pianu cu autobuzul...
 

A cam tras cu urechea,
                                          Tatiana CHIRIȚĂ, redactor-stilizator sub acoperire ;-)

                                                                       Glosar

    

Vita s.f. - viață

Girare vi. - a coti

Subito adv. - imediat

Ordinare vt. - a comanda

Panino s.m. - tartină

Essere portato alle lingue - a avea aptitudini, vocație pentru însușirea unor limbi.

Fare la colazione - a lua micul dejun

Caffè (s.m.) macchiato - cafea cu (puțin) lapte

Fette (biscottate) s.f.pl. - pesmeți

Chiudere il becco - a închide pliscul

Battuta s.f. - replică

Lascia perdere! - las-o baltă!
Spolverare vt. - a șterge praful

Caldo s.m. - căldură

Fare la spesa - a face piața, a merge la cumpărături

Festa s.f. - sărbătoare, petrecere

Ditta s. f. - firmă, întreprindere

Regalare vt. - a dărui, a face cadou

Bancarella s.f. - tarabă

Altezza s.f. - înălțime

Mazzo s.m. - buchet, mănunchi

Chiamare vt. - a suna, a telefona

Via s.f. - stradă

Autista s.m. - șofer

Fermata s.f. - stație

Attaccare vt. - a lipi

Scaldare vt. - a încălzi

Sbattere vt. - a bate

Macinato s.m. - carne tocată

Aggiungere vt. - a adăuga

Verdura s.f. - verdețuri; legume

Odore s.m. - miros, mireasmă; aromă

Cuocere vt. - a fierbe

Spargere la voce - a da de știre, a da sfoară-n țară

Inviare vt. (le foto) - a expedia, a trimite (pozele)

Ci rimanere male - a se simți prost/jigni

Un sacco di... - o mulțime de... , o groază de...

Comune s.m. - primărie

Rinnovare vt. - a reînnoi, a preschimba

Scaduto,-a adj. - expirat,-ă

Palestra s.f. - sală de gimnastică

Allungare vt. - a lungi, a prelungi

Cassa s.f. - ladă; bax, navetă

Essere capace di... - a fi în stare să...

Dare una mano - a da o mînă de ajutor; a ajuta

Gita s.f. - excursie, călătorie

Organo s.m. - orgă

Palazzo s.m. - bloc (de locuințe)

Fare le scale - a urca scările

Affitto s.m. - chirie

Stanza s.f. - 1.odaie, cameră: 2. (poet.) strofă; stanță

Coppia s.f. - pereche, cuplu

Mutuo s.m. - împrumut

Capo s.m. - șef

Stipendio s.m. - leafă, salariu

Tata s.f. - bonă, dădacă

Piano s.m. - etaj

In anticipo - cu anticipație; din timp

Abbattere vt. - a doborî

Piano piano - încetișor