La mulți ani coordonatoarei Asociației Dacia, dna Tatiana!

Dorim astăzi să omagiem un membru al comunității românești de la Roma care se dăruiește necontenit acesteia, coordonatoarea Asociației Dacia Tatiana Ciobanu. Tatiana are trei copii, trei țări din care vrea să facă două și o inimă cât o casă. Astăzi această doamnă împlinește 50, de ani iar noi dorim să-i întoarcem o picătură din marea de lumină pe care o răspândește în jur. Tatiana este o femeie ambițioasă, mult asupra mediei: de fapt are mereu o ambiție supremă – cea de a face lumea din jur mai bună și mai frumoasă. Iar pentru asta este gata să renunțe la toate celelalte ambiții, cele mici, care deseori macină oamenii și-i fac să se ciocnească între ei. Dacă locuiți la Roma, probabil ați auzit de ea, sau o veți fi văzut în fața Columnei lui Traian, unde deseori se (a)duc bătăliile și doleanțele României despuiate, împreună cu colacul în brațe copt de ea, un costum popular adunat din toate regiunile țării, un zâmbet cald ca pâinea și o privire iute ca săgeata și blândă ca soarele.

A plecat cu mult timp în urmă dintr-o țară sfărâmată care nu o mai putea hrăni. Așadar, după ani de muncă neplătită, dar făcută cu multă dragoste și dăruire în școala din satul Vărvăreuca, și-a luat valiza în mână, inima în dinți și țara în inimă și a plecat pe drumul străinătății Italiei cum mulți, prea mulți ca ea au făcut. Dar nu a uitat o clipă de Basarabia și de mama ei – România. Simțul datoriei față de țara și de proprii copii nu o va părăsi și toată Odiseea care va urma va fi și încă este o reîntoarcere spre acel meleag ideal pe care îl visează, o luptă continuă pentru a preschimba Unirea în realitate. Oriunde se află a semănă bucurie. Când era la Vărvăreuca mahalaua în care locuia era ca o mare familie, copii veneau mai mereu în ograda casei sale, se organizau spectacole și recitaluri. Ulterior la Roma unde s-a mutat cu soțul, apoi și copiii, în cartierul unde au locuit - o lume în miniatură, o răscruce de seminții și limbi în care nu lipseau necazurile și sărăcia - a reușit să aducă spiritul de comunitate. Astfel a deschis un mic centru de asistență școlară pentru copiii ai căror părinți munceau din zori până în noapte și nu aveau timp să-i ajute cu temele. O fostă încăpere de depozit a fost transformată în centru de recreație cu susținere școlară pentru elevii din cartier, unde în fiecare vineri se adunau picii și adolescenții din zonă ajutați de voluntari, în mare parte italieni, să învețe limba italiană, să facă temele și să se integreze în noua realitate. Proiectul va ieși apoi din sânul cartierului și va fi transferat mai întâi în școala elementară, apoi la gimnaziul din zonă, unde profesorii pensionari vor continua să-și aducă contribuția la educația tinerilor. În 2004 la inițiativa Tatianei, a soțului și a unor prieteni și membri ai comunității a fost înființată Asociația socio-culturală Dacia care își continuă și în ziua de astăzi activitatea. De-a lungul anilor au fost organizate nenumărate evenimente de promovare a culturii și folclorului românesc de pe cele două maluri de Prut. În colaborare cu diferite instituții românești și italiene au fost organizate numeroase evenimente precum prezentări de carte, spectacole, proiecții de filme, traduceri din autori români, expoziții și altele. S-a creat o rețea împreună cu celelalte asociații din Roma și din diaspora, alături de unele dintre ele Asociația Dacia a participat la Congresele diasporei unioniste care au avut loc în ultimii ani la Chișinău și București, precum și la manifestațiile pro-unire. Viața ei e asemeni unei continue curse cu obstacole, un sacrificiu constant pentru a duce înainte misiunea sa care a devenit și a noastră. Pentru că are o voință de fier și o inimă de catifea, știe să transforme ambiția în realitate și o va face mereu rămânând un model, o sursă de inspirație pentru familia ei și pentru cei din jur. Dragă Tatiana îți mulțumim pentru că exiști. La mulți mulți ani!