Lansarea cărții "Cristale de memorie" la Roma

La 24 aprilie la Roma a avut loc lansarea cărții  semnată de Valentina Varvara Corcodel,  „Cristale de memorie”, eveniment organizat de către Asociația „Dacia" la care au fost prezenți: secretarul I al Ambasadei R. Moldova, Nicoleta Croitoru Bantea, reprezentanta Acțiunii Platforma 2012, Alina Ieremciuc, președinta Asociației „Propatria”, Mioara Moraru, membrii Cenaclului literar român - poeții Nicu Narcis Anton, Vasilica Cojocaru și Zîna Azamfiricăi. Duminica Floriilor, zi  în care comunitatea românilor din Italia își lua rămas bun de la Ambasadoarea României, ES  Dana Manuela Constantinescu, care după trei ani de misiune urmează să plece în Bosnia Herțegovina a fost zi încărcată de emoții și trăiri deosebite după călduroasa recepție de la Ambasada României a avut loc prezentarea cărții care a găzduit (și zguduit) români de pe cele doua maluri ale Prutului și prietenii lor italieni, printre care oaspetele de onoare al evenimentului, poetul Francesco Baldassi. Domnia Sa este și protagonistul primei colaborări literare a Valentinei Corcodel în calitate de traducătoare a două volume de versuri ale poetului Baldassi în limba română. Valentina Corcodel este la a doua sa lucrare dedicată temei deportărilor staliniste din Basarabia, prima  fiind romanul - cronică „Rocada destinelor”, 2011. „Cristale de memorie”, o culegere bine închegată de mărturii ale deportaților și rudelor acestora care, după spusele autoarei, redau zbuciumul, fierberea, dimensiunea existenței noastre pe tărâmul patimilor. Intenția autoarei  fiind cea de a rupe tăcerea, pentru a-i reabilita pe deplin pe suferinzii deportărilor, pentru a nu da uitării milioanele de oameni de bună credință, care odihnesc onest speranțele proprii și pentru a cere punerea Legii in capul mesei.

Cartea conține mărturii ale oamenilor de rând, dar și povestiri despre unele personalități care au trecut prin calvarul Gulagului: omul politic Pantelimon Halippa, scriitorul Nicolae Costenco, cântăreața Nina Crulicovschi, pictorul Mihai Bețianu. Este emblematică selecția  și lecturarea de către grupul de inițiativă a tinerilor a unor fragmente înmănuncheate într-un  text bine structurat, construit din istorisirile mai multor deportați, o mărturie comuna în care predomină speranța, iertarea, iubirea aproapelui și puterea nebiruită a credinței.
Felicia Guțu, strănepoată de deportați, aflându-se de mai mulți ani în Italia, a vorbit pentru publicul italian despre suferințele străbuneilor săi in Siberia provocând efectul traducerii a însăși simțirii în limba italiană. La rîndul său,  Liuba Marian a comparat  cartea ”Cristale de memorie” cu o Casă Mare a Neamului. Iar Nicu Narcis Anton, reprezentant al Cenaclului literar român, a selectat  fragmentele care l-au impresionat cel mai mult, în special istorisirile celor deportați în mai multe rânduri, exprimându-și admirația și prețuirea pentru munca titanică depusă de către autoare. Lidia Bolfosu, coordonatoarea Ansamblului Arțăraș, s-a referit  la obiceiurile și tradițilie păstrate de cei prigoniți, precum și la creația literară din surghiun, dând citire unui cântec de leagăn păstrat cu grijă de către Teodor Sârbu, născut in Siberia. Elena Ifrim  a citit poezia ”Năpasta neamului”, scrisă de către Maria Răzmeriță-Ciobanu din Căpriana; Claudia Lupașcu a elucidat tema scrisorilor - doar două  într-un an, atâtea erau permise -  expediate din surghiun. Maria Crăciun a interpretat cântecul „Sunt suflet din sufletul neamului meu”,  mărturisind că a aflat multe lucruri necunoscute de românii din România privind soarta basarabenilor deportați.

Interpretul  gorjean de muzică populară, Marius Petrișor, ne-a recitat poezia sa „Prea des uităm cine suntem” și a cântat doina „Tudore din Vladimir”. În incheiere, a fost  dedicat un gând special scriitorului basarabean Nicolae Costenco, deportat din motivul că s-a opus rusificării  și ”exilării” din viața publică a  limbii române, facându-se apelul ca noi, cei aflați departe de casă, să nu uităm de sacrificiul înaintașilor noștri  pentru limba și identitatea română din Basarabia și să ne păstrăm identitatea națională oriunde ne-am  afla. De asemenea, s-a dat citire poeziei lui Francesco Baldassi, “Vagabondul,” pe care am considerat-o apropiată spiritului cărții Valentinei Corcodel care din mărturisirile, scrisorile, fotografiile, cântările, poeziile de dor, de jale, de credință și speranță ale celor mai frumoși fii ai românilor basarabeni a reușit să ne salveze aceste cristale de memorie.

Vagabond în universul gândului

culeg toată greutatea vieții.

Dar tu amintește-ți, iubito:

numai pentru tine astazi mă pornesc

să cuceresc constelațiile

pentru a-ți indica inima unei stele

locuită de copilăria vieții

Și cometă voi ficând am să dilatez hotarele

la limita cosmului

navigând în spațiul dezgropat

al fericirii.

Francesco BALDASSI

În timp ce Occidentul a făcut pași concreți spre elucidarea  temei crimelor fascismului, decretînd în 2005, printr-o rezoluție a Națiunilor Unite, Ziua Memoriei pe 27 ianuarie,  cu ocazia aniversării a 60-a de la eliberarea deținuților din lagărele de concentrare de către armata sovietică, o Zi a Memoriei victimelor sistemului totalitar sovietic încă nu a fost instituită.  Ar fi binevenit un proiect comun al României și R. Moldova pentru comemorarea victimelor deportărilor staliniste și ale pușcăriilor comuniste.Ne exprimăm toată recunoștința  față de scriitoarea Valentina Varvara Corcodel pentru munca depusă pe altarul neuitării  și pentru că ne-a reunit încă o dată lângă focul viu al Memoriei, focul din vatră al neamului nostru.

Tatiana Ciobanu

“Duminica Floriilor, în inima Romei, nu putea fi sărbătorită mai frumos. Doamna Varvara-Valentina Corcodel a venit  la Roma cu o minunată  carte, prin care a adus un omagiu victimelor totalitarismului comunist, în special deportaților. Cristalele ei de memorie ne-au răvășit sufletul, ne-au umezit ochii, ne-au reamintit că nu avem voie să uitam. Sincere mulțumiri doamnei Corcodel pentru munca titanică și dăruirea sa întru nemurirea unor destine zdrobite de tăvălugul unui regim bestial. Grație strădaniei sale urmașii noștri vor cunoaste adevărata istorie - tragică -  a neamului nostru. Mulțumiri tuturor participanților, români frumoși de pe ambele maluri ale Prutului, dar și italieni receptivi la suferința aproapelui, cu care am petrecut încă o duminică de suflet, în frumoasa familie a diasporei unioniste de la Roma.”

Victoria Vremeș - Grosu