”SĂRMAna de pe Prut” - proiecție film documentar [recenzie]

Vineri, 11 decembrie, în frumoasa cornișă oferită de centrul istoric al Romei, în Sala Laurentina a Parohiei San Lorenzo in Lucina, a avut loc, în prezența producătorului și directorului OWH Studio Virgiliu Mărgineanu, proiecția documentarului ”SĂRMAna de pe Prut” a regizoarei Leontina Vătămanu. 

După inițialele salutări de rigoare din partea asociației Dacia s-a trecut la introducerea filmului cu o rapidă descriere a carierei și filmografiei regizoarei Leontina Vătămanu care are la activ filme precum Capcana, Satul în oglindă, Te iubesc: Ion și Doina și multe altele. Apoi Virgiliu Mărgineanu a prezentat documentarul, fiind implicat în prima peroană în filmări, și a vorbit despre mediul nu tocmai propice la ora actuală pentru artiștii din Republica Moldova în a face cultură subliniind cum deseori în mediul rural multe persoane rămân excluse de la viața culturală cinematografică. În pofida condițiilor nu tocmai facile, totuși, dumnealui ne-a descris proiectul cinematografic de succes din Chișinău reprezentat de Festivalul internațional de film documentar - Cronograf. Drept surpriză pentru mulți dintre invitații din partea dreaptă a Prutului care nu au cunoscut încă Basarabia, producătorul a oferit un scurt video de prezentare a orașului Chișinău, semnat de aceeași Leontina Vătămanu, care a fost foarte apreciat de public. 

”SĂRMAna de pe Prut”  a fost filmat în 2010 atunci când Executivul de la Chișinău a decis scoaterea sârmei ghimpate care delimita vechea graniță a URSS-ului cu România și care la 20 de ani de la căderea Uniunii Sovietice și a Zidului Berlinului încă a rămas neclintită. Documentarul are meritul de a urmări etapele demontării gardului de sârmă ghimpată, moment istoric încărcat de semnificație pentru ceea ce înseamnă granița româno-română de pe Prut, povestind totodată cum aceasta și-a lăsat semnul nu doar în gospodăriile celor care trăiesc în aproprierea Prutului dar și în viețile oamenilor ale căror familii au fost despărțite de această graniță. Titlul documentarului reprezintă un joc între cuvintele ”sârmă”, cu referire la sârma ghimpată de pe Prut și ”sărmana”, o aluzie la sărmana Basarabie.

La sfârșitul documentarului numeroase au fost reflecțiile și intrebările oaspeților într-un dialog cu dl Virgiliu Mărgineanu. 

Evenimentul s-a conclus amintindu-l pe Efim Tarlapan, unul dintre cei mai mari scriitori în limba română de epigrame trecut la cele veșnice de curând.

Asociația Dacia

Venerdì, 11 dicembre, nella bella cornice offerta dal centro storico di Roma, nella Sala Laurentina della Parrocchia di San Lorenzo in Lucina, si è svolta, in presenza del produttore e direttore  di OWH Studio Virgiliu Margineanu, la proiezione del film "SARMAna sul Prut" della regista Leontina Vatamanu. 

In seguito ai saluti iniziali dell'associazione Dacia si è passati all'introduzione del film con una rapida descrizione della carriera e filmografia della regista Leontina Vatamanu che ha all'attivo film come Capcana (La trappola), Satul in oglinda (Il paese nello specchio), Te iubesc: Ion si Doina (Ti amo: Ion e Doina) e molti altri. A seguire Virgiliu Margineanu ha presentato il documentario, essendo implicato direttamente nella sua realizzazione, e ha parlato dell'ambiente poco favorevole in Republica Moldova per fare cultura, sottolineando come spesso nelle zone rurali molte persone rimangano escluse dalla vita culturale cinematografica. Nonostante le condizioni non molto facili, tuttavia, egli ci ha descritto il progetto cinematografico di successo di Chisinau rappresentato dal Festival internazionale del documentario - Cronograf. Come sorpresa per molti degli invitati della parte destra del Prut, che non hanno conosciuto ancora la Bessarabia, ha offerto un breve video di presentazione di Chisinau firmato sempre dalla stessa regista che è stato molto apprezzato dal pubblico.

"SARMAna sul Prut" è stato girato nel 2010 quando l'Esecutivo di Chisinau ha deciso la rimozione del filo spinato che delimitava il vecchio confine dell'URSS con la Romania e che a 20 anni dalla caduta dell'Unione Sovietica era rimasto integro. 

Il documentario ha il merito di seguire le fasi della rimozione del filo spinato, momento storico e pieno di significato per quello che riguarda il confine romeno-romeno sul Prut, raccontando come il filo spinato ha lasciato il segno non solo nelle tenute di quelli che abitano nei pressi del Prut ma anche nelle vite di quelle persone le cui famiglie sono state divise da questo confine. Il titolo rappresenta un gioco tra la parola "sarma" (filo spinato) e "sarmana" (povera) allusione alla povera Bessarabia.

Alla fine del documentario numerose sono state le riflessioni e le domande degli ospiti in dialogo con Virgiuliu Margineanu.

L'evento si è concluso con una commemorazione di Efim Tarlapan, uno dei più grandi scrittori di lingua romena di epigrammi che ci ha lasciati di recente.

Associazione Dacia

Continuă

Nicolae Bujin [In memoriam]

Odata cu caderea României în mâinile comunistilor nu au fost puține cazurile opozanților politici care au reușit să se refugieze în străinătate. Printre aceștia se numără și Nicolae Bujin, comandant legionar a cuiburilor din Constanța care a ajuns în exil la Roma. În Italia Nicu Bujin, cum mai era numit, impreuna cu un alt camarad de crez Constantin Papanace, au continuat difuziunea doctrinei legionare prin diferite activități. Aceștia au fondat colecția "Biblioteca Verde" publicată la Editura "Armatolii" sub egida căreia apar astazi 26 de lucrări. Tot la Roma Nicolae Bujin s-a distins prin difuzarea mesajului legionar in rândurile mediulului identitar-tradițional italian, atât prin articole, conferințe cât și prin editarea de cărți. Nicolae Bujin s-a nascut la Salonic la 13 Octombrie 1913 dintr-o familie de aromâni si s-a stins din viață la 14 noiembrie 1999 la Roma, fiind astăzi îngropat în cimitirul a-catolic din Roma, zona Ostiense.

Mai jos un extras din articolul "Il messaggio di Codreanu" publicat in revista RAIDO, anul VI nr. 23:

La storia insegna che gli apostoli di ideali troppo puri spesso non sfuggono al martirio. La loro diversità genera un senso di colpa che si trasforma rapidamente in odio nell'animo di coloro che non sono disposti a seguire la loro strada. E l'odio arma quasi sempre delle mani omicide se gli inquietanti apostoli osano rivolgere dei messaggi di fraternità e di amore anche a nemici ed avversari, che interpretano questo comportamento cristiano come una intollerabile provocazione. Codreanu venne assassinato per questo motivo, ed anche perché egli, attraendo alla sua causa una grande e crescente schiera di giovani, scardinava alla radice il potere di un re corrotto (Carol II) e di una classe politica che non era meno inetta né meno corrotta del sovrano. Molti legionari condivisero la sorte del Capitano. Molti altri caddero prima e dopo combattendo contro il comunismo. 

Continuă

"Te iubesc, Ion și Doina" - proiecție film documentar [recenzie]

Vineri, 30 octombrie, a avut loc la Roma prima proiecție a filmului documentar "Te iubesc, Ion și Doina", în cadrul mai multor proiecții organizate în diferite orașe din lume, în memoria soților Aldea-Teodorovici, care au trecut spre nemurire în noaptea 29/30 Octombrie 1992. 

Inițiativa acestor evenimente de comemorare a fost lansată de către Diaspora unionistă și Blocul unității naționale  și a fost preluată de mai multe asociații și persoane fizice din cadrul diasporei românești din toată lumea. 

Evenimentul de la Roma a fost organizat de Asociația Dacia și a avut loc la Biblioteca Rispoli, o bibliotecă publică din circuitul "Biblioteche di Roma", care de câțiva ani încoace găzduiește Ziua Europeana a Limbilor celebrată de As. Dacia cu diferite inițiative. In sala mică de proiecție s-au adunat circa 30 de spectatori, români de pe ambele maluri de Prut care locuiesc la Roma și prieteni italieni care urmăresc cu drag evenimentele comunității noastre. Am fost  onorați de prezența reprezentantei Ambasadei Republicii Moldova la Roma, doamna Nicoleta Croitoru-Bantea. 

După un scurt cuvânt de introducere și mulțumire Platformei Acțiunea 2012 care a lansat idea, regizoarei Leontina Vatamanu care a depus o muncă enormă și laudabilă și casei de producție OWH în persoana domnului Virgil Mărgineanu care ne-a transmis documentarul și a avut încredere în organizatori, am lăsat ca filmul să aibă cuvântul.

Cele 100 de minute ne-au transportat la înălțimea celor doi mari artiști și ne-au ținut suspendați până la sfârșit. Toți cei prezenți, inclusiv oaspeții de limbă maternă italiană au urmărit cu deosebită atenție și puternică trăire documentarul.

“Cu toți am trăit și am simțit dragostea celor doi titani față de aproape, față de neam. Sacrificiul lor ne responsabilizează, ne întărește si ne obligă să continuăm ceea ce au început Ion si Doina. Da, Basarabia a renăscut prin muzica lor și credem că acesta este chiar mesajul documentarului. Acum depinde numai de noi să terminăm ceea ce au început soții Aldea Teodorovici”, ne-a declarat o tânără din partea dreaptă a Prutului.

"Am reușit să urmăresc bine filmul până la sfârșit și datorită subtitrărilor în limba engleză. Vă mulțumesc din suflet pentru că ne-ați oferit această posibilitate, am înțeles că istoria celor doi este de fapt istoria voastră ca neam, cât de mult ați avut de suferit", ne-a spus o doamnă italiană vizibil emoționată. De altfel mai mulți dintre cei prezenți aveau ochii umezii la sfârșitul proiecției. 

"Astăzi am partecipat la un eveniment emoționant care m-a facut sa trăiesc și să retrăiesc momente unice din istoria neamului nostru. Privind acest documentar inedit am realizat ca fiecare din noi, vorbesc de pământenii noștri, s-ar regăsi cel puțin într-o secvența, într-o fraza, într-un cântec interpretat de ei. Gândul meu pleacă la Cristi, fiul lor care a păstrat genialitatea părinților si simplitatea lor" ,ne-a mărturisit o tânără originară din Republica Moldova.

În concluzie au fost citite mesajele regizoarei Leontina Vătămanu  și a producătorului Virgil Măgureanu care au salutat comunitățile de români moldoveni din toate localitățile unde va fi proiectat documentarul și au transmis dorința ca „filmul să fie o punte spre  acasă care să-i facă mai puternici și mai uniți oriunde ar fi” exprimându- și totodată mulțumirea că “cinematografia și cultura din Republica Moldova își găsesc locul în agenda culturală din Europa și nu numai”.

La final a fost împărțit un colac de sufletul marilor artiști în timp ce toată sala cânta cântecul lor "Răsai". 

În aceste zile în special, Republica Moldova trăiește o criză cumplită sub mai multe aspecte, iar aceste "dealuri mai înalte decât munții" cum ar spune Ion Aldea, să-l aibă domnul în paza sa, ne reamintesc că nu totul este pierdut, că am putut altădată și vom mai putea. Idealul lor, dragostea curată față de țara lor, nu a murit ci mai face suflete și inimi să vibreze în unison. 

Vom avea și noi o zi de Paște, vă iubim. 

Marcela Ciobanu, Asociatia Dacia

Continuă

Proiecție de film la Roma pentru omagierea soților Teodorovici

Cu prilejul aniversăriia 23 de ani de la trecerea în veșnicie a soților Teodorovici, cuplul care în anii 90 a militat cu ardoare pentru unirea Basarabiei cu România, Asociația Dacia vă invită la vizionarea filmului documentar despre viața lor - "Te iubesc, Ion și Doina" o producție Owh studio din 2014 regizat de Leontina Vatamanu. 

Dacă astăzi se învaţă în limba română şi dacă alfabetul latin a fost reintrodus în Basarabia este în parte și meritul lor. Soţii Teodorovici au fost cei care au cântat după 1989 despre Eminescu, ei începând activ propaganda pentru unire şi pentru introducerea limbii române, reușind astfel reintroducerea în cultura basarabeană a Poetului nepereche ca pe o comoară pierdută şi regăsită.

Ion și Doina Teodorovici s-au stins în noaptea de 29/30 octombrie 1992 într-un accident rutier ale cărui circumstanțe rămân și astăzi neclare, precum, de altfel, si disparitiile altor importanți militanți români basarabeni, 

Evenimentul va avea loc pe 30 octombrie la ora 16:30 la Biblioteca Rispoli din Roma. Intrarea este libera.

Continuă

Ziua Limbii Române sărbătorită la Roma - La Giornata della Lingua Romena festeggiata a Roma

Ieri, Duminica 30 august, în parcul Villa Ada din Roma, Asociația Dacia a sărbătorit Ziua Limbii Române printr-un picnic literar însoțit de o expoziție a unei colecții de cărți din Bibioteca Asociației - un eveniment mai puțin schematic la care fiecare participant a putut aduce propria contribuție literară ca omagiu limbii române.

 

Faptul care ne-a surprins cel mai mult este că absolut întamplător ne-am plasat în fața sediului Ambasadei României pe lângă Sfântul Scaun. La un moment dat am observat un tricolor arborat pe clădirea de peste strada din fața Vilei Ada. Mai târziu cineva ne-a observat și ne-a salutat de la balcon, noi la rândul nostru invitându-i să se ni se alăture. Așa l-am avut ca oaspete pe domnul Gheorghe Bratu, membru al Serviciului Administrativ al Ambasadei României pe lângă Sfântul Scaun, prin intermediul căruia i-am transmis Excelenței Sale Domnului Ambasador Bogdan Tătaru-Cazaban cartea scriitorului basarabean Vitalie Ciobanu “Scribul din gradina fermecată” și cea a lui Marius Lazurcă “Zeul absent”.

Am ținut să subliniem că sărbătorirea Zilei Limbe Române este rezultatul unei lupte a românilor basarabeni petru redobândirea grafiei latine și a denumirii corecte a limbii, este o biruință a latinității de la hotarele de est ale Europei. Printre contribuțiile aduse de participanți fragmentul "Limba și geniul național" de Constantin Stere, poezii a lui Grigore Vieru, cântece tradiționale și altele într-o atmosferă de sărbătoare. O zi care ne-a amintit încă o dată frumusețea și bogăția limbii române și cât este de important să o păstrăm și s-o cultivăm.

Ieri, Domenica 30 agosto, nel parco Villa Ada abbiamo festeggiato, assieme ad una piccola parte della comunità Romena a Roma, la Giornata della Lingua Romena, una festa nazionale che si celebra il 31 agosto sia in Romania che in Repubblica Moldova. Quest'anno abbiamo voluto marcare l'evento attraverso un pic-nic letterario accompagnato dalla mostra di libri dalla Biblioteca dell'Associazione in un contesto più informale in cui ogni partecipante porti il suo contributo letterario come omaggio alla lingua.

Il fatto che ci ha sorpresi è che, del tutto casualmente, ci siamo collocati di fronte all'Ambasciata Romena presso la Santa Sede. Su un balcone di fronte alla Villa abbiamo osservato un tricolore, più tardi qualcuno ci ha salutati e a nostra volta gli abbiamo fatto cenno di scendere. Così abbiamo avuto come ospite il signor Gheorghe Bratu, membro del servizio ammministrativo dell'Ambasciata, attraverso il quale abbiamo trasmesso a Sua Eccellenza, L'Ambasciatore Bogdan Tataru-Cazaban il libro dello scrittore bessarabo Vitalie Ciobanu - "Lo scriba nel giardino incantato" e quello di Marius Lazurca - "Il Dio assente". Abbiamo tenuto a sottolineare che la festa della Giornata della Lingua Romena è il risultato di una lotta dei romeni di Bessarabia per la riconquista della grafia latina e della denominazione corretta della lingua ed è una vittoria della latinità ai confini dell'est dell'Europa.

Roma, 31/08/2015

Continuă

Constantin Stere - Limba și geniul național

C. Stere s-a născut în 1865 în satul Cerepcău (Județul Soroca), a făcut studii secundare la Chișinău și Odesa. Pentru participare la mișcarea narodnicistă a fost deportat pentru trei ani în Siberia. A fost al doilea președinte al Sfatului Țării (2 aprilie - 25 noiembrie 1918), jucând un rol important în Unirea Basarabiei cu România. În 2010 a fost ales membru post-mortem a Academiei Române. 

Pentru ca să poată spune "eu", omul a trebuit întâi să spună "noi", zice W. Wundt.

…Limba unui popor nu este un număr de sunete sau de semne convenționale, ca cele întrebuințate în telegrafie, de care un grup de oameni s-ar fi înțeles să se folosească pentru a desem­na anumite lucruri sau reprezentațiuni; un cuvânt al limbii sale nu este pentru un neam ca o etichetă ce servește pentru a desemna cuprinsul saltarelor dintr-o spiterie, - ci precum stările sufletești se formează, se dezvoltă și se combină, după anumite legi, prin viața sufletească comună, - tot așa, o dată și paralel cu ele, fiecare cuvânt din limba națională e chinuit, e trăit de nea­mul întreg, în viața lui sufletească comună de veacuri și milenii. Astfel fiecare cuvânt al limbii naționale evocă la toți fiii unui neam un convoi întreg de simțiri și reprezentațiuni, cu toate nuanțele, vibrațiunile, în care răsuna bucuriile și dure­rile vieții sufletești comune a atâtor șiruri de generațiuni ce s-au stins înainte de ei; în fiecare cuvânt se rezumă toată isto­ria, istoria neamului, așa cum ea a fost simțită și traită îm­preună; acest cuvânt, care astăzi e legat de o idee sau reprezentațiune, s-a născut în întunericul vremurilor o dată cu zămisli­rea acestei idei însăși sau a reprezentațiunii sufletul comun, a crescut și s-a dezvoltat împreună cu ele, a crescut și s-a dezvol­tat împreună cu tot neamul.

De aceea nici nu se poate traduce într-o limbă străină tot ce e cuprins într-un cuvânt pentru un popor: cuvântul străin va părea mai șters în colorit, mai sărac în cuprins, - el nu este așa înțeles, nu este așa simțit, nu evocă tot ce vibrează în ce­lălalt.

Puteți traduce în vreo limba din lume: mioara-miorița?
Ma brebis, ma petite brebis, - parcă-i dintr-un cîntec pentru copii, sau evocă statuetele de porțelan ale unor berjere, stil ro­coco, alături de un mielușelalb, legat la gât cu o cordeluță roză sau albastră...

Mein Schaf, Schaflein? - E de un sentimentalism dulceag al unei Gretchen de mahala...

Iar pentru laie, bucălaie în zădar veți stoarce zece mii de dic­ționare.
Pentru ce?

Pentru că în aceste cuvinte ne vorbește sufletul unui popor, gonit de năvălirile vrăjmașe în văile ascunse ale Carpaților, silit să rupă cu tot trecutul luiși să ducă viața de păstor înconjurat veacuri îndelungate de noaptea groaznicei singurătăți sufle­tești; în aceste cuvinte răsună toată jalea, toată durerea acestei rupturi, toată nostalgia vieții de altă dată, toată melancolia, toată tragedia unui neam izolat, în mijlocul munților săi, de tot restul omenirii, - veacuri, milenii, în care valurile dușmane se izbeau de stâncile Carpaților, neîngăduindu-i nici un contact cu semenii săi din lumea cea largă (aceste veacuri nici nu ne-au lăsat alte urme documentare, decît viersul cântecelor lor). În aces­te condițiuni, de viață solitară pe sânul naturii mărețe, în mijlocul munților, ce-l apărau de loviturile din afară și-i străjuiau comorile sufletești (preoți - munții mari) pentru el oaia n-a mai fost un animal banal și folositor al gospodăriei așezate, țăranești, a Neamțului, ci un suflet înrudit, un tovarăș intim în întunericul singurătății lui sufletești:

Mioriță laie... / Laie-bucălaie... / Mioriță-mioară...

De aceea accentul tragic, pentru noi, al acestor cuvinte nu poate fi redat nici într-o limbă: "la brebis", "Schaf" - nu e pentru noi decât un sunet legat de noțiunea abstractă a unei anumite spețe animale.

Ca și creațiunea limbii, viața sufletească comună crează, dă naștere unor anumite însușiri morale și intelectuale, dă un anumit caracter geniului național, formează o individualitate națională, care se manifestă, mai întîi, în cîntecele, în baladele, în credințele, în obiceiurile populare, în toate creațiunile anonime ale maselor care, ca pe valuri, merg de la un capăt la celălalt al neamului, crescînd și dezvoltînduse odată cu el, închegandu-l într-o unitate tot mai strînsă; apoi vin operele de artă gîndire științifică și filozofică a fiilor aceluiași neam, în care se concentrează puterea creatoare a geniului național.

…Un popor nu poate fi cu ușurință transformat, - cum grăun­tele la moară se macină în făină, - într-un alt popor; se cer mul­te veacuri, pînă ce procesul de asimilare se poate săvârși, până ce formele noi de viață sufletească să se înrudească cu sufletul lui, și în tot cursul acestor veacuri e ucisă puterea lui de creațiune, e o vreme pierdută în înaintarea omenirii întregi.
Dacă, după prăbușirea Imperiului roman și așezarea valurilor provocate de migrațiunile popoarelor, o noapte atât de lungă a cuprins gândireaeuropeană, cauza principală este că, sub valul acestei nopți, trebuia să se săvârșească taina de închegare a noilor individualități naționale, din amalgamul tuturor raselor să se diferențieze popoarele cele noi, care, numai o dată ce sunt constituite, reiau firul progresului universal, agonisesc din nou comorile culturii și ale civilizațiunii omenești...
Nici un popor, oricât de bogat și de puternic ar fi, nu e în sta­re să dezvolte armonios toate însușirile și caracterele spiritului omenesc, - armonia și plenitudinea dezvoltării sufletești a omenirii nu se poate asigura decât prin colaborarea mai multor individualități naționale, cît mai puternice și originale.

De aceea un popor vrednic de acest nume ține la caracterul său propriu, național, mai presus de toate, și luptînd pentru el, luptă nu numai pentru dreptul său la libertate, la viață cultu­rală proprie, la propășirea națională, dar luptă pentru condițiunile indispensabile ale civilizațiunii omenești. Un popor subju­gat altei culturi, e numai un material pasiv în istoria lumii, și e silit numai la o imitațiune moartă, care îi ucide puterea de creațiune, - dar el înseamnă totdeauna o pierdere neprețuită pentru civilizațiunea omenească în genere.

Acesta este izvorul naționalismului sănătos și adevărat.

1936

Continuă