As. „Dacia” prezentă la conferinţa asociaţiilor Consiliului Coordonator al Diasporei din Rep. Moldova

Aşa cum era de aşteptat, prima întrunire de peste hotare  a diasporei basarabeane s-a dovedit a fi un succes atât din punct de vedere al organizaţiei cât şi pentru viziunea comună la care s-a ajuns la finalul lucrărilor. Evenimentul, organizat în întregime de membrii diasporei în perioada 18-20 octombrie, s-a desfăşurat în Florenţa, unde a avut loc conferinţa asociaţiilor Consiliului Coordonator al Diasporei (CCD) cu participanţi veniţi din Canada, Franţa, Suedia, Germania şi bineînţeles din Italia. Nu au putut lipsi reprezentanţii Guvernului de la Chişinău care, prin persoanele dl-lui Victor Lutenco, Şeful Biroului pentru relaţii cu diaspora (BRD) şi dl-lui Mihai Căpăţînă, Secretar General MAEIE, au participat activ la dezbaterile privind exigenţele diasporei şi ponderea ei în procesul decizional din Republica Moldovă în condițiile în care 40% din populația activă se află peste hotare.

Agenda de lucru în prima parte a conferinţei a constat în expunerea raportelor grupurilor de lucru constituite în cadrul CCD referitoare respectiv la Justiţiei şi Drepturile omului, Cultură şi educaţie, Economie, Reintegrarea Migranţilor întorşi în Moldova şi Probleme sociale. Astfel liderii respectivelor formaţiuni şi-au prezentat activităţile şi au înaintat o listă de propuneri concrete privind îmbunătăţirea situaţiei cetăţenilor moldoveni din străinătate.

Raportul Grupului Cultură și Educație a fost prezentat de coordinatoarea Asociației „Dacia”, dna Tatiana Ciobanu care, amintind de importanța orașului Florența pentru geneza limbii italiene încât locul natal a marelui poet Dante Alighieri, a profitat de ocazie pentru a readuce în atenție rușinea articolului 13 din Constituția Republicii Moldova care continuă să păstreaze sintagma comunistă de „limbă moldovenească”. Basarabia, pe lângă eforturile pe care ar trebui să le depună Guvernul și fiecare român basarabean pentru a redobândi recunoașterea originilor europene, astăzi marginalizată la granițele civilizației europene, ar trebui să primească și scuzele de rigoare din partea marilor Europei pentru perpetuarea consecințelor pactului Molotov - Ribentrop, a mai adăugat dna Ciobanu.

La întrunire au fost prezenţi şi coordonatorii proiectului „Consolidarea capacităţilor de gestionare a migraţiei în Republica Moldova” finanţat de Comisia europeană care prin vocea drei Cristina Cozma a anunţat lansarea la sfârşitul lunii noiembrie 2013 a târgului on-line a locurilor de muncă pentru cetăţenii moldoveni de peste hotare şi crearea în scurt timp a unei platforme virtuale dedicate în întregime diasporei cu informaţii atât pentru emigranţi cât şi pentru cei care vor să se reîntoarcă acasă. Proiectul este unul inovativ propunându-şi în acelaşi timp să adune laolaltă toate asociaţiile într-o bază de date oferindu-le oportunitatea de a se confrunta şi coopera pe modelul unei rețele de socializare.

O noutate inedită a fost prezentarea „Galei Studenţilor Originari din Republica Moldova”, un proiect născut în stânsă legătură cu Liga Studenţilor Români din Străinătate (LSRS), care se vrea a fi o organizaţie în cadrul căreia studenţii basarabeni să-şi ofere sprijinul reciproc în ce priveşte oportunităţile de studii în străinătate cât şi pentru posibilităţile de angajare pentru cei care doresc să se reîntoarcă acasă, colaborând totodată cu autorităţile centrale de la Chişinău.

A urmat o parte dedicată dezbaterilor între asociaţiile prezente, fiecare dintre ele prezentând situaţia din ţara gazdă şi problemele cu care au fost nevoite să se confrunte. S-a pus accentul pe necesitatea implementării unor seminare de formaţie în vederea atragerilor de fonduri europene pentru activităţile de integrare a basarabenilor în ţările gazdă şi pentru evenimentele culturale, posibilități acestea de prea de multe ori ignorate de bună parte din membrii diasporei. De asemenea s-a adus în atenție lipsurile în materie de justiție și corupția din țară, principalele obstacole pentru moldovenii care doresc să se reîntoarcă și să investească în Rep. Moldova, indemnând totodată reprezentanții politici să facă demersuri pentru remedierea acestor neajunsuri.

Lucrările CCD-ului s-au încheiat cu adoptarea unei rezoluţii care a fost subsemnată de peste 50 de asociaţii din 12 ţări fiind înaintată autorităţilor de la Chişinău şi Ambasadei României de la Roma. 

În ansamblu întâlnirea a fost una fructuasă demonstrând capacitățile diasporei de a se autogestiona și totodată de a putea decide în totală autonomie fără nicio interferență din partea vreunui partid sau instituție politică. Probabil ar fi fost un succes mai deplin implicarea activă a reprezentanților românilor de pretutindeni în condițiile în care Statul român dispune deja de instituții culturale în străinătate, cursuri de limbă, cultură și civilizație română și de alte structuri sau facilități datorită statusului de țară membră a Uniunii europene. Rezoluția finală din nefericire este lipsită de orice riferiment față de o posibilă colaborare cu autoritățile române în gestionarea comună a diasporei sau de un indemn către clasa politică de la Chișinău să procedeze în acest sens, lucru care ar ajuta sute de mii de români basarabeni din străinătate să beneficieze de mijloace deja existente fără ulteriore presiuni pe bugetul de stat.

As. Dacia

Rezoluția finală adoptată de CCD: