Ziua Limbii Române sau Unirea ideală este cea reală [recenzie]

Ca în fiecare an Ziua Limbii Române a fost sărbătorită azi și de către românii din diaspora de la Roma. Asociația Dacia a participat cu această ocazie la „Parcul cu cărți” organizat în capitala italiană, duminica 28 august, împreună cu alte asociații precum Cenaclul „Strigătul Diasporei”, Asociatia „Ulpia Traiana Romana”, „Identitatea Românească”, Asociatia „Il Mondo Blu”, „Antica Dacia” și „Alianța Românilor”. O inițiativă care a văzut expoziția în aer liber a sute de volume în limba română ce au putut fi luate în împrumut de către participanți. Preotul Serafim de la Biserica românească greco-catolică, un neobosit promotor al culturii române la Roma, a binecuvântat evenimentul, după care a urmat un recital de poezii, muzică și bucate tradiționale românești.

De asemenea și noi de la Asociația Dacia ne-am alăturat inițiativei, plecată din sânul diasporei unioniste, pentru a duce mesajul de frație dintre cele două maluri de Prut printr-un simbolic ulcior al Unirii. 

Câteva zile în urmă Ambasadorul SUA în Republica Moldova J. Pettit a afirmat în cadrul unei emisiuni că Unirea cu România nu ar fi o alegere practică și convenabilă și că SUA susține independența Republicii Moldova. Dincolo de bucuria care această delarație ar putea suscita în rândul unor stataliști, fiindcă nu toate țările din lume au "prilejul" de a-și vedea "suveranitatea" apărată de două puteri mondiale, ne-am putea întreba cât de legitime sunt aceste afirmații asupra viitorului unei Țări date de reprezentantul unui Stat străin. Răspunsul indirect dar clar al președintelui Timofti nu s-a lăsat așteptat, în prelegerea ținută la Academia de Științe tocmai cu prilejul Zilei Limbii Române acesta a afirmat: "Sunt  român, la fel cum au fost, părinții, buneii mei și tot neamul care trăiește pe acest pământ. Să însușim și să acceptăm odată pentru totdeauna acest adevăr și să ne căutăm de alte lucruri, care necesită efort și concentrare. Lupta absurdă împotriva evidenței, împotriva adevărului nicicând nu a avut sorți de izbândă. Ea doar mistuie puterea ziditoare de care este atâta nevoie în alte sfere ale vieții noastre."

O zi emblematică așadar cea de azi care ne reamintește importanța păstrării identității noastre și faptul că cele două State românești, unite prin limbă, istorie și cultură sunt încă divizate de ore în șir de așteptare în vamă și de o gloată de politicieni de pe ambele maluri ale Prutului care nu fac interesul Neamului. Noi trăim unirea în suflet, în tărâmul limbii și tradițiilor noastre dar avem nevoie și de o Țară reală care să re-aducă acasă pe fii săi.

Limba română este patria pe care o purtăm mereu înlăuntru, oriunde am merge. Prin urmare, să o păstrăm cu dragoste și respect și să o transmitem mai departe cu mândrie copiilor noștri.