Festivalul Internațional de Folclor dedicat Maratonului Romei

La 23 martie 2014 Ansamblul “Arțăraș” a participat pentru a treia oară consecutiv la Festivalul Internațional Folcloric de la Maratonul Romei, organizat de către Asociația “Chiarantana”, Președinte Chiara Bettinali. Evenimentul a avut loc la Circo Massimo, într-o zi ploioasă cu o scenă la aer liber, puțin public și risc sporit de lunecare și cădere, cum s-a și întamplat cu unii din artiștii celor 17 formații prezente la Festival cu dansuri populare de pe mapamond: Italia, Grecia, Argentina, India, Mexic ș.a.. Ansamblul “Arțăraș” a încheiat Festivalul, dându-i o notă de energie pozitivă și plină de viață, pe care au inspirat-o atât tinerii noștri cât și membrii fondatori ai Ansamblului în frunte cu Directorul artistic doamna Lidia Bolfosu și domnul Vitalie Sîrbu, Directorul de orchestră. Ploaia nu a facut decât să ne aducă aminte ca Folclorul este ca o ploaie care stropește rădăcinile noastre constituite din strămoșii neamului care au creat un tezaur fără de seamăn prin bogația și diversitatea sa, tezaur pe care noi sântem datori să-l valorificăm și să-l transmitem copiilor noștri. Într-o lume în criză este important să constatăm că ar trebui să reacționăm așa cum au făcut-o strămoșii nostri, care au avut genialitatea de a crea din crâmpee de istorie de invaziuni, sărăcie și durere un patrimoniu cu care se mândresc urmașii lor peste secole. Am fi putut obiecta organizatorilor lipsa unei scene adecvate timpului ploios, lipsa unei eventuale asigurări în caz de incidente în timpul spectacolului și alte mici cusururi, dar se știe că cine are posibilități nu are curiozitatea și pasiunea față de folclor, iar cine este cu adevărat îndrăgostit de folclor nu este un mare organizator de shouri, dat fiind că însăși spiritul popular e ceva spontan, care nu poate fi programat și ghidat minuțios. A fost o experiență nouă pentru noi toți pe care am înfruntat-o cu curaj și sârguință, susținuți de colegele noastre Tatiana Chiriță și Stela Bălan, care nu pierd nici o ocazie de a ne fi alături. Nu ne rămâne decât să le mulțumim organizatorilor și colegilor noștri pentru această zi petrecută împreună care cu siguranță ne va rămâne în memorie. 

O rafală de ploaie torențială s-a pornit îndată după fotografia tradițională de grup, lăsându-ne cu un simțământ de recunoștință infinită că acest torent nu ne-a prins pe scenă și același simțământ de recunoștință pentru ocazia de a concerta la Circus Maximus, care rămâne până în ziua de azi, cea mai vastă incintă sportivă pe care a avut-o lumea vreodată. Valea înierbată, unde altădată se afla Circus Maximus, este folosită azi pentru mari evenimente: concerte (până la 200.000 de spectatori), adunare a suporterilor echipei de fotbal a Italiei, după victoria în Cupa Mondială la Fotbal, în 2006 (1 milion de spectatori), proiecții de cinema pe ecran uriaș, în aer liber, ș.a.m.d. Este cazul să cităm un fragment din istoria acestui loc legendar.

Se crede că primele jocuri romane (Ludi Romani) au fost găzduite de Tarquinus Priscus al V-lea rege al Romei din cei 7 regi. Izvoarele ne spun că ultimul rege al Romei, Tarquinus Superbus a ordonat construcția băncilor în circ. Având în vedere dorința cetățenilor romani de distracții și spectacole Iulius Caesar a extins circul în lățindu-l cu aproximativ 30 m, putând primi acum 270.000 de oameni (poate chiar mai mulți, unii dintre ei stând pe dealurile din apropiere). De-a lungul întregului secol. I Circus Maximus este în lucrări de modernizare, dar și de reparații, ca urmare a distrugerilor provocate de mai multe incendii. Pe la anul 10 d.Hr., împăratul Augustus a pus să se ridice primul obelisc pe hipodrom. Acest obelisc al lui Ramses al II/lea din Heliopolis Egipt se află reamplasat, în prezent, în Piazza del Popolo. Pe la mijlocul secolului I d.Hr., împăratul Claudius a fost primul care a pus să se construiască tribune de piatră. Nero a protejat spectatorii, punând să se monteze o bară rotundă și continuă de lemn, acoperită cu fildeș. În anul 64, marele incendiu din Roma s-a declanșat în micile prăvălii palatine ținând de Circ. A făcut ravagii în întreg circul, iar tribunele au fost reconstruite în întregime din piatră și din marmură. În anul 81 d.Hr., Senatul a decis construirea unui arc de triumf triplu, în onoarea împăratului Titus. Mai târziu, Domițian a conectat noul său palat de pe colina Palatină cu Circul ca să poată vedea mai bine spectacolele.

Împăratul Traian a adăugat mai târziu încă 5.000 de locuri și a extins spațiul de vizionare a împăratului. În 140 d.Hr. partea superioară a circului s-a prăbușit, ceea ce a dus la moartea a 1.112 oameni. In 549, a avut loc ultima cursă, organizată de către Totila, după care Circus Maximus a fost abandonat și a căzut în ruină. În cursul Evului Mediu, pietrele și marmura tribunelor au fost, în mod progresiv, refolosite la construirea diferitelor biserici și palate. După Renaștere n-a mai rămas mai nimic din marea construcție. Din edificiu, n-au mai rămas, astăzi, decât elemente de zidărie (o mică parte din tribunele din colțul de sud-est al circului) și o largă întindere care marchează întregul amplasament al monumentului. Săpăturile arheologice sunt în curs, în partea de sud, în scopul degajării vestigiilor tribunelor descoperite recent. Maratonul Romei s-a petrecut în pofida condițiilor meteorologice adunând un număr de 100000 de înscriși și 14608 persoane care au parcurs întreaga distanță, cu 37% mai mult decât în anul trecut. Străzile orașului răsunau de aplauze și îndemne. Sportivii veniți din toate colțurile globului încercau să depășească propriile limite de viteză, depășind parcă în acest mod crizele cotidiene. Domina o atmosferă în care cădeau barierile de concurență, invidie și egoism o atmosferă apropiată spiritului popular, în care succesul personal aparține întregii comunități, iar ceea ce contează e dăruirea și condiviziunea armonioasă.