Întâmpinarea lui Badea Cârțan cu pâine și sare la Roma

Duminică 1 decembrie cu ocazia Zilei Naționale a tuturor românilor, în cadrul unei cerimonii care s-a desfășurat la poalele Columnei lui Traian, la Roma, mai multe asociații românești, printre care și Asociația Dacia, împreună cu reprezentanții Ambasadei României în Italia, au întâmpinat într-un climat de sărbătoare compatriotului Mirel Magop la sosirea în Roma, care a refăcut pe jos traseul parcurs de Badea Cârţan în 1881.

Mirel Magop a fost sărbătorit de un grup de aproape o sută de persoane care au fluturat steaguri, au cântat imnul naţional şi alte cântece româneşti, fiind mai apoi servit cu pâine şi sare de coordinatoarea Asociației „Dacia”, îmbrăcată în costum naţional. De asemenea, la fel cum Badea Cârțan a militat pentru românii din Transilvania, Mirel Magop și-a exprimat susținerea pentru unirea cu Basarabia, încă despărțită de Patria-mamă și fragmentată între Ucraina și Rep. Moldovă.

Scurt istoric: 

Gheorghe Cârtan, cunoscut mai ales sub numele de Badea Cârţan, născut la data de 24 ianuarie 1849 în comuna Cârtisoara, a fost un țăran autodidact care a militat activ si logistic pentru independenta românilor din Transilvania. 

Intrat în legenda locurilor, acest cioban ardelean, născut într-o familie cu încă sase copii, reprezintă unul dintre cele mai elocvente simboluri ale constiintei nationale românesti. Însetat de cunoastere, el nu numai că si-a procurat cărti din România dar a si răspândit cu desaga prin satele din sudul Transilvaniei, circa 200.000 de volume. 

Printre localnici mai circulă încă întâmplarea care i-a desteptat tânărului fiu de cioban iubirea fată de neamul românesc. Aflat împreună cu părintele său si cu turma de oi pe crestele muntilor, într-o zi senină de vară, în care panorama Făgărasilor se distingea până departe în zare, acesta a avut curiozitatea de a-si întreba tatăl ce se afla dincolo de crestele semete ale muntilor. Răspunsul cum că acolo sunt români, l-a nedumerit pe pusti care i-a replicat:

Dar noi ce suntem? Nu suntem tot români? De ce aici nu-i tot România?

De atunci a simtit nevoia să treacă dincolo, în vechiul regat. A ocolit străjile unguresti si a ajuns la ciobanii argeseni. Acolo l-a întâlnit pe intelectualul brasovean Ion Cotigă, caruia i-a devenit discipol, învătând aproape totul despre trecutul neamului său. 

În anul 1877, si-a pus turma de oi la dispozitia armatei române, înrolându-se voluntar în Războiul de Independentă. A călătorit pe jos, timp de 45 de zile, până la Roma, pentru a vedea cu proprii săi ochi Columna lui Traian si celelalte mărturii ale vechimii si latinitătii poporului român. Acest lucru i-a impresionat profund pe italieni, care au titrat în toate ziarele vremii, pe prima pagină: “Un dac a coborât de pe columnă”. 

În 1895 i-a vizitat în închisoarea din Vacz pe memorandistii condamnati în procesul de la Cluj. S-a stins din viată la 7 august 1911, fiind înmormântat la Sinaia. La căpătâiul său stă scris: “Aici doarme Badea Cârtan, visând la întregirea neamului său”. 

De mentionat că, la Cârtisoara se află Muzeul Etnografic si Memorial ce poartă numele celui mai reprezentativ fiu al satului, Badea Cârtan, cuprinzând tot felul de obiecte ce au apartinut acestuia. De asemenea în Parcul “Astra” din Sibiu se află si un bust al celebrului tăran autodidact, confectionat în 1974 din bronz, înalt de 1,20 m si asezat pe un soclu de travertin, operă a sculptorului sibian Kurtfritz Handel.