Duminică, 2 februarie Asociaţia
“Dacia” a inaugurat prima ediţie a Şezătorii literare. Evenimentul a fost găzduit de către familia
Preşedintelui Asociaţiei “Dacia”, Vitalie Ciobanu, aşa cum i se cuvine unei șezători
româneşti de la ţară, în casa unui gospodar cu meşteri populari, cântăreţi şi lăutari,
povestitori şi tineret. Şezatoarea a
fost închinată Unirii Principatelor Române a cărei a 155-a
Aniversare s-a sărbătorit la 24 ianuarie.
Momentul cel mai emoţionant
al întrunirii fost interpretarea pentru prima dată a
cântecului compus de poetul şi cântăreţul George Lupascu dedicat
idealului Unirii şi năzuinţei nestăvilite
a romănilor de a trai pe deplin această valoare sfântă. Un cântec cel a lui George Lupașcu care poate fi comparat cu “Dorul Basarabiei” de Ion
Paladi, cel dintâi cântând însă dorul României întregite.
Deasemenea, foarte emoţionantă a fost și interpretarea doamnei Tatiana Chiriţă, o rară cunoscătoare a patrimoniului folcloric românesc, care ne-a fermecat prin cântecul “Păsărică cenuşie” şi prin întregul program de cântece pregătit special pentru ocazie. Directorul Ansamblului “Arţăraş”, doamna Lidia Bolfosu, a pregătit la rândul ei o frumoasă “Bătrânească” pe care a și rostit-o împreună cu restul oaspeţilor, oferind totodată şi o selecţie de cântece minunate dedicate şezătorii.
Deasemenea, foarte emoţionantă a fost și interpretarea doamnei Tatiana Chiriţă, o rară cunoscătoare a patrimoniului folcloric românesc, care ne-a fermecat prin cântecul “Păsărică cenuşie” şi prin întregul program de cântece pregătit special pentru ocazie. Directorul Ansamblului “Arţăraş”, doamna Lidia Bolfosu, a pregătit la rândul ei o frumoasă “Bătrânească” pe care a și rostit-o împreună cu restul oaspeţilor, oferind totodată şi o selecţie de cântece minunate dedicate şezătorii.
O șezătoare din satul Vălsănești, Argeș |
Mai apoi, Ghighi Puieșteanu, ne-a recitat
minunatele sale poeme ca un adevărat povestitor de basme al cărui stil amintește pe cel al basarabeanului
Gheorghe Urschi, pe care dealtfel îl apreciază foarte mult.
Alina Ieremciuc, studentă din
Suceava şi reprezentanta Acţiunii
“2012” în Italia a cântat "Cântec despre Bucovina".
Profesoara de limba română, doamna Claudia Lupaşcu, ne-a recitat o poezie scrisă de Dumneaei dedicată
Leonidei Lari. Doamnele Emilia Gramatic şi Valentina Naşco au recitat poezii de
Grigore Vieru. Ala Cambarov, Marcela si Cristian Ciobanu au recitat poezii de
Eminescu.
Personal am ales pentru şezătoare
un mic recital din poeziile Anei Blandiana şi am cântat împreună cu Tatiana Chiriţă cântecul
“Ulciorul” pe versurile lui Omar Khayan, fiind totodată şi o dedicaţie pentru doamna
Valentina Scafari cu ocazia zilei sale de naştere, membră activă a Asociaţiei “Dacia” şi coordonatoarea
Ansamblului “Arţăraş”.
Prin organizarea acestei șezători s-a încercat reconstruirea unei atmosfere românești de veselie, plină de voie bună şi glume. N-au putut lipsi binențeles plăcintele, dulciurile tradiţionale şi vinul, oferite de către gazde şi de oaspeţi, care au adus la rândul lor bucate tipice din regiunile de origine pregătite acasă.
A fost un moment de trăire
autentică a Unirii, un moment de conştietizare a importanţei dialogului care se
petrece pe ambele maluri ale Prutului, despre o Unire care a fost şi va rămâne în
sangele neamului nostru, o conştientizare a datoriei noastre faţă de perpetuarea neamului
românesc, faţă de strămoși dar mai ales faţă
de viitoarele generaţii. Sperăm pe viitor să reuşim să stimulăm tinerii noştri și mai mult să se
apropie de marele patrimoniu al culturii româneşti, lucru
care se va verifica la următoarea şezătoare.
felicitari frumoasei initiative....stima si deosebit respect organizatorilor......!!!!
RăspundețiȘtergereCeea ce s-a intamplat in acea zi ploiasa de 2 februarie, va ramane in memoria afectiva a tuturor celor care au participat, ca un moment de frumusete unic prin semnificatie si prin contributia multipla a unor persoane care in ciuda diversitatii de varsta si experiente personale; au fost in masura sa intre in rezonanta comuna a momentului, realizand astfel o mostra de spiritualitate romaneasca demna de cele mai deosebite aprecieri. Doresc ca aceasta prima editie a sezatorii, sa fie urmata de zeci si zeci de replici, nu doar aici la Roma, ci in orice colt de lume, unde cei care traiesc in acele locuri, simt si gandesc romaneste. LA MULTI ANI, SPIRIT ROMANESC DE PRETUTINDENI!
RăspundețiȘtergere