marți, 4 februarie 2014


Duminică, 2 februarie Asociaţia “Dacia” a inaugurat prima ediţie a Şezătorii literare.  Evenimentul a fost găzduit de către familia Preşedintelui Asociaţiei “Dacia”, Vitalie Ciobanu, aşa cum i se cuvine unei șezători româneşti de la ţară, în casa unui gospodar cu meşteri populari, cântăreţi şi lăutari, povestitori şi tineret. Şezatoarea a fost închinată Unirii Principatelor Române a cărei a 155-a  Aniversare s-a sărbătorit la 24 ianuarie. 

Momentul cel mai emoţionant al întrunirii fost interpretarea pentru prima dată a  cântecului compus de poetul şi cântăreţul George Lupascu dedicat idealului Unirii şi năzuinţei nestăvilite a romănilor de a trai pe deplin această valoare sfântă. Un cântec cel a lui George Lupașcu care poate fi comparat cu “Dorul Basarabiei” de Ion Paladi, cel dintâi cântând însă dorul României întregite. 



Deasemenea, foarte emoţionantă a fost și interpretarea doamnei Tatiana Chiriţă, o rară cunoscătoare a patrimoniului folcloric românesc, care ne-a fermecat prin cântecul “Păsărică cenuşie” şi prin întregul program de cântece pregătit special pentru ocazie. Directorul Ansamblului “Arţăraş”, doamna Lidia Bolfosu, a pregătit la rândul ei o frumoasă “Bătrânească” pe care a și rostit-o împreună cu restul oaspeţilor, oferind totodată şi o selecţie de cântece minunate dedicate şezătorii.

O șezătoare din satul Vălsănești, Argeș
Maria Andreica, meşter popular din Dej, ne-a prezentat broderiile sale minunate şi un inedit buchet de melodii din Ardeal, unele din cântece fiind scrise chiar de Dumneaei. Cântecele au fost acompaniate de către chitaristul virtuos din Bîrlad Dumitru Bolea, care ne-a impresionat cu talentul său şi ne-a animat serata într-o manieră excelentă.
Mai apoi, Ghighi Puieșteanu, ne-a recitat minunatele sale poeme ca un adevărat povestitor de basme al cărui stil amintește pe cel al basarabeanului Gheorghe Urschi, pe care dealtfel îl apreciază foarte mult.

Alina Ieremciuc, studentă din Suceava şi reprezentanta Acţiunii “2012” în Italia a cântat "Cântec despre Bucovina".
Profesoara de limba română, doamna Claudia Lupaşcu, ne-a recitat o poezie scrisă de Dumneaei dedicată Leonidei Lari. Doamnele Emilia Gramatic şi Valentina Naşco au recitat poezii de Grigore Vieru. Ala Cambarov, Marcela si Cristian Ciobanu au recitat poezii de Eminescu.
Personal am ales pentru şezătoare un mic recital din poeziile Anei Blandiana şi am cântat împreună cu Tatiana Chiriţă cântecul “Ulciorul” pe versurile lui Omar Khayan, fiind totodată şi o dedicaţie pentru doamna Valentina Scafari cu ocazia zilei sale de naştere, membră activă a Asociaţiei “Dacia” şi coordonatoarea Ansamblului “Arţăraş”.



Prin organizarea acestei șezători s-a încercat reconstruirea unei atmosfere românești de veselie, plină de voie bună şi glume. N-au putut lipsi binențeles plăcintele, dulciurile tradiţionale şi vinul, oferite de către gazde şi de oaspeţi, care au adus la rândul lor bucate tipice din regiunile de origine pregătite acasă.

A fost un moment de trăire autentică a Unirii, un moment de conştietizare a importanţei dialogului care se petrece pe ambele maluri ale Prutului, despre o Unire care a fost şi va rămâne în sangele neamului nostru, o conştientizare a datoriei noastre faţă de perpetuarea neamului românesc, faţă de strămoși dar mai  ales faţă de viitoarele generaţii. Sperăm pe viitor să reuşim să stimulăm tinerii noştri și mai mult să se apropie de marele patrimoniu al culturii româneşti, lucru care se va verifica la următoarea şezătoare.

Coordinatoarea As. Dacia, Tatiana Ciobanu




Articol publicat în Gazeta Basarabiei

2 comentarii:

  1. felicitari frumoasei initiative....stima si deosebit respect organizatorilor......!!!!

    RăspundețiȘtergere
  2. Ceea ce s-a intamplat in acea zi ploiasa de 2 februarie, va ramane in memoria afectiva a tuturor celor care au participat, ca un moment de frumusete unic prin semnificatie si prin contributia multipla a unor persoane care in ciuda diversitatii de varsta si experiente personale; au fost in masura sa intre in rezonanta comuna a momentului, realizand astfel o mostra de spiritualitate romaneasca demna de cele mai deosebite aprecieri. Doresc ca aceasta prima editie a sezatorii, sa fie urmata de zeci si zeci de replici, nu doar aici la Roma, ci in orice colt de lume, unde cei care traiesc in acele locuri, simt si gandesc romaneste. LA MULTI ANI, SPIRIT ROMANESC DE PRETUTINDENI!

    RăspundețiȘtergere